• Cum se scrie

Figurile de stil: definitii si exemple

Figurile de stil sunt procedee prin care un cuvant sau o sintagma capata un inteles figurat (se modifica sensul propriu) pentru a accentua o imagine anume sau o expunere. Descoperiti mai jos figurile de stil, definitiile lor si exemple pentru fiecare figura de stil in parte. 


1. Alegoria

Descriere sau naratiune care, pentru a exprima o idee generala sau abstracta, recurge la o suita de metafore, personificari, comparatii. 

Exemplu: „Sa le spui curat/Ca m-am insurat/Cu o mandra craiasa,/A lumii miresa;/Ca la nunta mea/A cazut o stea.“ („Miorita“) – ideea mortii e prezentata alegoric, prin imaginea unei nunti in mijlocul codrului.

2. Antiteza
Alaturarea a doi termeni opusi pentru a pune mai bine in valoare caracteristicile lor. 
Exemplu: „Vremea trece, vremea vine“ (M. Eminescu)

3. Aliteratia
Repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane la inceputul sau in interiorul cuvintelor, pentru efectul muzical.
Exemplu: „si zalele-i zuruie crunte“ (G. Cosbuc)

4. Asonanta
Repetarea vocalei accentuate in doua sau mai multe cuvinte din vers.
Exemplu: „Si te-ai dus, dulce minune...”
(M. Eminescu)

5. Comparatia

Figura de stil constand in punerea in paralel a doi termeni, pe baza unor asemanari, pentru a scoate in evidenta caracteristicile unuia dintre ei. 
Exemplu: „Si e liniste pe dealuri /Ca-ntr-o manastire arsa“ (G. Cosbuc)

6. Enumeratia

Enuntarea succesiva a partilor componente ale unui intreg pentru a obtine un anumit efect.
Exemplu: „Boierii sunt slabi de fire/Bratul, haina, fata, inima, totu-i subtire“ (B.P. Hasdeu)

Memoratorul de Gramatica:

• defineste notiunile;
• clarifica;
• fixeaza; 
• exemplifica; 
• explica utilizarea corecta a acestora.

De la morfologie la sintaxa, pe toate le gasesti explicate si exemplificate in Memoratorul de Gramatica! Da! Vreau ajutor avizat pentru pregatirea examenului de Evaluare Nationala!

7. Epitetul

Cuvantul adaugat unui substantiv sau verb pentru a-l califica in intentii estetice.
Exemplu: „si clopotele de alarma rasuna ragusit“
(M. Eminescu)

8. Hiperbola
Marirea sau micsorarea exagerata a realitatii in scopuri expresive.
Exemplu: „Gigantica poart-o cupola pe frunte“
(G. Cosbuc)

9. Inversiunea
Fortarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obisnuita a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvant.

Exemplu: „Degetele pline de impunsaturi/Nu au de sange doua picaturi“ (M. Eminescu) – in acest caz, inversiunea consta in plasarea atributului „de sange” in fata complementului „picaturi”.

10. Interogatia retorica

Procedeu artistic care subliniaza participarea afectiva a eului poetic la universul liric imaginat.
Exemplu: „Vezi, randunelele se duc,/Se scutur frunzele de nuc,/S-aseaza bruma peste vii -/De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?“ (M. Eminescu)

11. Metafora

Comparatie subinteleasa in virtutea careia cuvantul-obiect ia locul cuvantului-imagine. Prin extensie, limbajul figurat in general e metaforic.

Exemplu: „Credinta-i val, iubirea-i vant/si viata-i fum“ (G. Cosbuc)

12. Oximoronul

Oxys (gr) = inteligent si moros (gr) = prostanac.
Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte expresive surprinzatoare.
Exemplu: „Ti-s ochii asa de negri,/Lumina mea”
(Lucian Blaga)

13. Personificarea

Atribuirea de calitati omenesti unor lucruri, fiinte, abstractiuni, forma particulara de metafora. 
Exemplu: „– Ce te legeni, codrule,/Fara ploaie, fara vant,/Cu crengile la pamant?/De ce nu m-as legana,/Daca trece vremea mea!” (M. Eminescu)
– personificarea codrului, prin atribuirea calitatii de a vorbi.

14. Repetitia
Figura de stil cuprinzatoare constand in repetarea in intentii expresive a unor sunete, cuvinte, sintagme. 
Exemplu: „Ce se aude? Ce nu se aude?/Si cand se aude de ce nu s-aude? Cand nu s-aude?/Si cine aude cand se aude? (M. Sorescu)