• Capcanele gramaticii

Adjectivul: definiție, tipuri, exemple si exercitii

Adjectivul este o parte de vorbire care exprima insusiri ale substantivelor, descriind calitati, stari, cantitati si alte caracteristici ale acestora. Adjectivele permit vorbitorilor sa ofere informatii suplimentare si detalii precise despre obiectele, persoanele sau conceptele la care se refera. In acest articol, vom analiza in detaliu adjectivul, oferind o definitie clara si comprehensiva, precum si exemple concrete de utilizare in diverse contexte. 

Ce este adjectivul

Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima o insusire a unui obiect. In principal, adjectivul insoteste si determina un substantiv sau un inlocuitor/substitut al acestuia (pronume, numeral cu valoare substantivala) cu care se acorda in gen, numar si caz.

Exemple de adjective

Iata cateva exemple clare de adjective care insotesc substantive si se acorda cu acestea in gen, numar si caz:

• Ochii adanci ai fetei ma priveau cu uimire.
• Florile parfumate umpleau gradina.
• Scaunele confortabile pareau ca ne asteapta.

Analiza adjectivelor:
 

• adanci – adjectiv propriu-zis, variabil, cu doua terminatii si trei forme flexionare, se acorda cu substantivul ochii, masculin, plural, cazul nominativ, functia sintactica de atribut adjectival.
• parfumate – adjectiv provenit din verb la participiu, cu doua terminatii si patru forme flexionare, se acorda cu substantivul florile, feminin, plural, cazul nominativ, functia sintactica de atribut adjectival.
• confortabile – adjectiv propriu-zis, cu doua terminatii si patru forme flexionare, se acorda cu substantivul scaunele, neutru, plural, cazul nominativ, functia sintactica de atribut adjectival.

Tipuri de adjective

Clasificarea adjectivelor se realizeaza dupa mai multe categorii, si anume:

A. Dupa sens, adjectivele sunt: 

1. Adjective propriu-zise. Exemple: inalt, mare, bucuros, vesel, frumos etc.

2. Adjective formate prin conversiune (provenite din alte parti de vorbire). Acestea pot proveni din:

• verbe la participiu- exemple: (carte) citita, (pestele) prins
• verbe la gerunziu acordat: (rana) sangeranda
• adverbe de mod: asemenea (casa), asa (copil), (doamna) bine

B. Dupa forma, adjectivele sunt:
 

1. Adjective simple: bland, curat, alb etc.
2.  Adjective compuse: galben-auriu, politico-social, binevoitor etc.

C. Dupa flexiune, adjectivele se impart in:

1. Adjective variabile (adica isi schimba forma dupa gen si numar). Acestea pot fi:
 

• cu doua terminatii si patru forme flexionare: clar – clara – clari – clare
• cu doua terminatii si trei forme flexionare: mic – mica – mici
• cu o terminatie si doua forme: verde – verzi

2. Adjective invariabile (adica nu isi modifica forma in vorbire). Exemple: mov, cumsecade, gri, ditamai etc

Gradele de comparatie ale adjectivului 

Gradele de comparatie ale adjectivului sunt formele pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect are o insusire in raport cu alte obiecte.
 
Gradele de comparatie ale adjectivului in limba romana sunt:

1. Gradul Pozitiv

Acesta reprezinta forma de baza a adjectivului, fara comparatie.

Exemplu: mare, frumos, bun.

2. Gradul Comparativ

Gradul comparativ se utilizeaza pentru a compara doua obiecte sau persoane si se clasifica mai departe in:

Comparativ de superioritate: foloseste „mai” inaintea adjectivului. Exemplu: mai mare, mai frumos, mai bun.

Comparativ de egalitate: foloseste „la fel de” sau „tot atat de” inaintea adjectivului. Exemplu: la fel de mare, tot atat de frumos, tot atat de bun.

Comparativ de inferioritate: foloseste „mai putin” inaintea adjectivului. Exemplu: mai putin mare, mai putin frumos, mai putin bun.

Superlativ: se utilizeaza pentru a exprima cea mai inalta sau cea mai joasa treapta a unei calitati. Avem trei grade de comparatie la superlativ:
 

• Superlativ de superioritate absolut: foloseste „foarte”, „extrem de” sau „exceptional de” inaintea adjectivului. Exemplu: foarte mare, extrem de frumos, exceptional de bun.
• Superlativ de superioritate relativ: foloseste „cel mai” inaintea adjectivului. Exemplu: cel mai mare, cel mai frumos, cel mai bun.
• Superlativ de inferioritate: foloseste „cel mai putin” inaintea adjectivului. Exemplu: cel mai putin mare, cel mai putin frumos, cel mai putin bun.

Cazurile si functiile sintactice ale adjectivului

Adjectivul se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care il determina. Asadar, cazul adjectivului este, de fapt, cel al substantivului pe care il insoteste.

Iata care sunt functiile sintactice ale adjectivului in fiecare caz:

1. In Nominativ:
 

• Atribut adjectival: Muschiul gros este ca o blana a pamantului. – care?
• Nume predicativ: Haina mea este calduroasa.

2. In Acuzativ:
 

• Complement prepozitional: Din palida cum era, s-a facut rosie ca focul. – din ce?
• Circumstantial de timp: O stiam de mica. – de cand?
• Circumstantial de mod: Umbla ca nebuna dupa fluturi. – cum?
• Circumstantial de cauza: De racit, nu putea sa respire. – din ce cauza?

Exercitii cu adjectivul

Va prezentam mai jos cateva exercitii cu adjectivul pentru a intelege mai bine aceasta parte de vorbire importanta:

1. Stabileste valoarea de adevar a urmatoarelor afirmatii: 

a. In enuntul: Luminile nevazute ale orasului generasera o bucurie menita a fi simtita de toti locuitorii, toate adjectivele sunt provenite din verbe la participiu.
b. In enuntul: Bucuriile nemaipomenit de frumoase ale vietii au fost mereu nascute din cele mai mici si nebanuite lucruri, toate adjectivele sunt la gradul superlativ absolut de superioritate.

2. Citeste cu atentie urmatorul text pentru a putea raspunde corect la intrebari:

"Dar sper, totusi, sa am intr-o zi o rochie alba. Este cea mai mare dorinta pe care o am pe lumea asta. Imi plac asa mult hainele dragute. Si nici n-am avut vreodata vreo haina draguta de care sa-mi amintesc. Ma vad imbracata minunat. (...)
Cand am plecat de dimineata de la orfelinat mi-a fost asa rusine pentru ca trebuia sa port rochia asta de stofa urata si veche. (...)
Dar m-am pus pe lucru si mi-am imaginat ca port cea mai frumoasa rochie de matase bleu – pentru ca daca tot iti imaginezi, macar sa fie ceva maret – si o palarie mare cu flori si pene, si un ceas de aur si manusi si ghete pentru copii. M-am simtit indata mai vesela."

(Anne. Casa cu frontoane verzi,de L.M. Montgomery)

Cerinte:

a) Transcrie din text un adjectiv propriu‐zis si un adjectiv provenit din verb la participiu.
b) Analizeaza urmatoarele adjective din text: dragute si cea mai frumoasa.
 
Raspunsuri:

1. 
a) - Adevarat(A)
b) -Fals (F)

2 a) alba (adjectiv propriu-zis), imbracata (adjectiv provenit din verb la participiu)
b) dragute – adjectiv propriu‐zis, variabil cu patru forme, genul feminin, numarul plural, gradul de comparatie pozitiv, functia sintactica de atribut
cea mai frumoasa – adjectiv propriu‐zis, variabil cu patru forme, genul feminin, numarul singular, gradulde superlativ relative de superioaritate, functia sintactica de atribut