• Capcanele gramaticii

​Text literar: ce inseamna si ce tipuri exista?

Textul literar se refera la o creatie in versuri sau in proza si care prezinta fapte, intamplari, personaje, ganduri, sentimente, idei prin intermediul unui limbaj artistic. Afla cate tipuri de texte literare exista, care este scopul unui text literar si care sunt trasaturile acestui tip de text!

Ce este textul literar si nonliterar?

Textul literar reprezinta o scriere care este rezultatul imaginatiei autorului, cu caracter fictional, bazat pe un raport specific cu realitatea. Acest raport presupune recrearea realitatii din perspectiva proprie a scriitorului, care foloseste cu precadere un limbaj figurat, bazat pe imagini artistice si figuri de stil. 

Textul literar transmite sentimente si emotii atat in mod direct (in texte lirice), cat si in mod indirect (in texte narative si dramatice) si impresioneaza sensibilitatea cititorului.

Exemple de texte literare: romanul, basmul, poezia, povestea.

Spre deosebire de textul literar, textul nonliterar transmite o informatie cu caracter obiectiv si se raporteaza la aspecte concrete ale realitatii. Textul nonliterar nu sugereaza emotii si sentimente, ci date precise, concrete. Limbajul este clar si precis, adesea sunt prezenti termeni din limbajul tehnic sau stiintific. In textul nonliterar nu apar imagini artistice si figuri de stil, el contine informatii obiective si nu opiniile subiective ale autorului. 

Exemple de texte nonliterare: scrisorile, manualele de instructiuni, retetele de bucatarie, reportajele, interviurile, stirile, cronicile de film.

Care este scopul unui text literar?

Scopul unui text literar poate varia in functie de intentiile autorului si de genul literar in care este incadrat. Insa, textele literare sunt create pentru a comunica idei, a transmite emotii, ganduri si experiente intr-un mod artistic si estetic. Iata cateva dintre scopurile principale ale textelor literare:

1. Explorarea conditiei umane: Multe texte literare exploreaza aspecte ale conditiei umane, cum ar fi iubirea, moartea, identitatea si conflictul interior. Ele pot oferi o perspectiva asupra diverselor experiente si dileme cu care se confrunta oamenii in viata.

2. Reflectarea realitatii: Textele literare pot fi folosite pentru a reflecta si a critica aspecte ale societatii si culturii. Acestea pot aborda teme sociale, politice sau filozofice si pot oferi o perspectiva critica asupra lumii in care traim.
   
3. Exprimarea creativitatii: Scriitorii folosesc texte literare pentru a-si exprima creativitatea si imaginatia. Prin intermediul limbajului poetic si al metaforelor, ei pot crea imagini si atmosfere unice si pot oferi cititorilor experiente estetice si emotionale profunde.
 
4. Divertisment si evadare: Multe texte literare servesc drept forma de divertisment si evadare pentru cititori. Ele ofera ocazia de a calatori in lumi fictive, de a experimenta aventuri si de a se pierde in povestirile captivante create de autor.

5. Explorarea limbajului si a formei: Textele literare pot fi si ele in sine o explorare a limbajului si a formei. Autorii pot juca cu structura, stilul si tehnicile narrative pentru a crea efecte artistice si pentru a incerca noi moduri de exprimare.

Trasaturile textului literar

Textele literare prezinta urmatoarele caracteristici:

• are caracter fictional, fiind bazat pe recrearea realitatii din perspectiva subiectiva a scriitorului; 
• foloseste un limbaj figurat, expresiv, bazat pe imagini artistice si figuri de stil; 
• are caracter subiectiv, deoarece reprezinta rodul sensibilitatii artistice a scriitorului; 
• are rolul de a impresiona cititorul si de a infatisa viziunea proprie a scriitorului despre lume, modul lui de a intelege si concepe universul inconjurator; 
• textul literar are un autor cunoscut si o structura specifica, iar elementele importante de continut sunt reflectate prin titlu.

Imaginile artistice - reprezinta sintagme, imbinari de cuvinte cu sens figurat (conotativ), care stau la baza figurilor de stil si care evidentiaza perspectiva unica, originala a scriitorului despre universul fictional pe care il creeaza. Ele pot fi vizuale, auditive, olfactive, tactile, gustative, etc.

Figurile de stil sau procedeele de expresivitate - reprezinta mijloacele artistice prin care scriitorul evidentiaza sentimente, trairi, idei, ganduri, emotii. Ele se bazeaza pe imaginile artistice si sporesc puterea de sugestie a textului literar. Acestea pot fi: epitetele, comparatiile, personificarea, metafora, antiteza, hiperbola, aliteratia, etc

Tipuri de texte literare

Exista mai multe tipuri de texte literare, si anume:

• Text literar narativ
• Text literar descriptiv
• Text narativ-descriptiv
• Text epic
• Text liric
• Text dramatic

Textul narativ literar

Textul narativ este un text in care sunt relatate sau povestite fapte, intamplari sau evenimente in ordinea in care acestea s-au petrecut. Teztul narativ literar poate fi in proza sau poezie.

Textul narativ literar in proza

Textul narativ literar in proza are urmatoarele caracteristici:

• o succesiune de intamplari, petrecute intr-o anumita ordine;
• accentul se pune pe cauza care sta la baza succesiunii intamplarilor;
• presupune: narator, actiune, personaje;
• predomina verbele.
• da "iluzia realitatii”, pentru care mai important e "a parea” decat "a fi”;
• respecta momentele subiectului si fidelitatea fata de lumea data, ca organizare, mod de constructie a mentalitatii. 

Exemple de texte literare in proza sunt: "Vizita" (I.L. Caragiale) sau "Hanu–Ancutei" (Mihail Sadoveanu).

Textul narativ literar in versuri 

Textul narativ literar in versuri are urmatoarele trasaturi:

• compozitie alegorica in care, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate, sunt prezentate moravuri si defecte omenesti cu scopul de a le face cunoscute si de a le indrepta;
• discursul narativ cuprinde doua parti: intamplarea propriu-zisa si morala;
• timpul si spatiul sunt vag precizate;
• personajele reprezinta tipuri umane.

Exemplu: "Cainele si catelul“ (Gr. Alexandrescu)

Textul descriptiv literar

Textul descriptiv literar se concentreaza pe detaliile si imaginile vizuale pentru a crea o imagine sau reprezentare vibranta a unui subiect, a unui peisaj, a unei persoane sau a unei scene. Autorul foloseste limbaj bogat si imagistic pentru a descrie in detaliu aspecte precum aspectul fizic, sunetele, mirosurile, senzatiile tactale si orice alt element care poate fi perceput de simturi. Scopul textului descriptiv este de a stimula imaginatia cititorului si de a-i permite acestuia sa isi imagineze cu claritate ceea ce este descris in text. 

Textul literar descriptiv poate fi in versuri sau in proza.

Textul descriptiv literar in versuri 

Textul descriptiv literar in versuri sau pastelul are urmatoarele caracteristici:

• termenul de "pastel” provine din limba franceza, unde semnifica pictura cu creioane moi. De la pictura in pastel, termenul s-a extins in literatura, definind delicatetea unei descrieri lirice a unui tablou din natura;
• eul liric este surprins in ipostaza unui contemplator al naturii, iar perspectiva eului liric poate fi una obiectiva sau subiectiva;
• apeleaza la numeroase figuri de stil si imagini artistice;
• accentul este pus pe cromatica tabloului;
• are un scop estetic, acela de a delecta cititorul.

Exemplu: V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri"

Textul descriptiv literar in proza

Textul descriptiv literar in proza are urmatoarele trasaturi:

• infatiseaza trasaturile caracteristice ale unui colt din natura, ale unui anumit lucru sau ale unei persoane;
• apeleaza la figuri de stil si la imagini artistice;
• foloseste un limbaj figurat;
• exprima sentimentele celui care descrie;
•  trezeste sentimente, impresii, atitudini cititorului.

Textul descriptiv literar in proza poate fi de tip portret sau de tip tablou:

PORTRET – descrierea personajelor:

a) MORAL – prezentarea trasaturilor morale
b) FIZIC – prezentarea trasaturilor fizice 

TABLOU - descrierea lucrurilor, locurilor, animalelor, plantelor, descrierea de tip turistic-manual, descrierea timpului.

Indiferent de lungimea sau natura descrierii, aceasta presupune urmatoarele operatiuni:

a) denumirea obiectului descrierii (intregul);
b) segmentarea intregului in parti;
c) evidentierea insusirii intregului sau a partii cuprinse in acesta;
d) situarea in timp (istoric/individual);
e) situarea spatiala;
f) compararea, analogia cu alte obiecte;
g) intregul si partile sale pot fi reunite de-a lungul sau la sfarsitul descrierii.

Aceste operatiuni nu sunt obligatorii si nici nu se regasesc neaparat in aceasta ordine. Cel ce descrie este liber in ordonarea si accesarea acestora, in functie de sensul descrierii, de efectul scontat.

Textul narativ-descriptiv

Textul literar narativ -descriptiv prezinta fapte sau evenimente in care sunt intercalate pasaje descriptive, ce au rolul de a prezenta un loc sau de a caracteriza un personaj.

Textul epic

In cadrul textului literar epic se desprind urmatoarele caracteristici:

1. Sentimentele autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul naratorului, al personajelor si al actiunii; 

2. Se remarca prezenta naratorului care poate fi:   

• la persoana I – subiectiv;
• la persoana a III-a – obiectiv, omniscient (stie totul despre personaje, ce se va intampla), care prezinta intamplarile intr-o maniera detasata, neimplicata;    • martor – urmareste actiunile cu detasare, stie mai putin decat personajul insusi (ex. "intamplarea facu sa fiu odata de fata cand intra un taran intr-un magazin...”);

3. Prezenta personajelor intre care apar conflicte;

4. Prezenta actiunii care poate fi impartita pe momentele subiectului (expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant si deznodamantul);

5. Prezenta indicilor spatio-temporali.
Exemple: "Popa Tanda” (I. Slavici), "Doua loturi” (I.L. Caragiale).

Textul epic de mare intindere prezinta o actiune complexa, cu mai multe fire narative, la care iau parte multe personaje, aflate intr-o continua evolutie; reperele spatio-temporale sunt variate, iar conflictele, puternice.

Textul literar liric

Iata cum iti poti da seama ca textul literar este liric:

1. Textul liric este textul cel mai subiectiv care exprima nemijlocit sentimentele prin intermediul figurilor de stil si al imaginilor artistice;

2. Prezenta eului liric se face simtita prin marcile subiectivitatii – forme lexico-gramaticale de persoana I singular sau plural:

• pronume personale: eu, mie, imi, mi, (pe) mine, ma, m-, noua, ne, ni
• verbe: am vazut, am auzit, am simtit, privesc, ascultam etc.
• pronume/adjective pronominale posesive: (a) mea, (al) meu, (ale) mele, (ai) mei, (ale) noastre etc.;

3. Are ca trasatura dominanta subiectivitatea;

4. Expresivitatea limbajului este sustinuta de:

• preferinta pentru cuvintele cu sens figurat/conotativ;   
• prezenta si varietatea figurilor de stil (epitet, inversiune, personificare, metafora, comparatie, enumeratie, repetitie, antiteza, asonanta, aliteratie), care sugereaza imagini artistice surprinzatoare (vizuale, auditive, olfactive);
• semnele de punctuatie expresive (?), (!), (...); 

5. Scopul redactarii unui text liric este unul estetic, delectand lectorul, producand in sufletul cititorului emotii estetice profunde;

6. Muzicalitatea versurilor este data de prezenta elementelor de prozodie, in special rima si ritmul.
Exemplu: "Satira Duhului meu“ (Gr. Alexandrescu)

Textul literar dramatic

Textul literar dramatic cuprinde opere destinate reprezentarii pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a carui interventie indirecta se manifesta prin indicatiile scenice/didascalii. 
Didascaliile sunt notate, de regula, intre paranteze, pot fi mijloace de caracterizare a personajelor si fac referire la:

• scenografie/decor (spatiul de joc, cum e aranjat, unde se desfasoara actiunea);
• aspectul personajelor (cum sunt imbracate);
• relatiile dintre personaje
• gesturi;
• atitudini;
• miscari;
• sentimente;

Textul dramatic are o organizare specifica si este impartit in acte, scene si tablouri.

Actul este o secventa a unei piese de teatru, care are o actiune unitara si reprezinta o treapta in evolutia conflictului. Actul se divide in secvente mai mici: scene sau tablouri;

• are o dispunere specifica in pagina: la inceputul operei se afla lista cu personajele si rolul lor in cadrul piesei, iar inaintea fiecarei replici este precizat numele personajului care o rosteste;
• actiunea este declansata de conflictul dramatic, ce consta in confruntarea a doua personaje, idei, situatii. 

Asadar, textul literar reprezinta o forma de expresie artistica fundamentala, menita sa incante si sa imbogateasca viata. Fie ca este vorba despre poezie, proza sau dramaturgie, textul literar este plin de inaginatie, emotie si intelegere profunda a lumii din jurul nostru si a experientei umane. Prin intermediul cuvintelor, autorii creeaza universuri intregi, populeaza personaje memorabile si exploreaza teme care raman relevante de-a lungul timpului.