• Capcanele gramaticii

Substantivul: definitie, clasificare, exemple si exercitii

Substantivul este o parte de vorbire fundamentala a limbii romane. Fie ca vorbim despre oameni, animale, locuri sau alte lucruri, substantivele sunt omniprezente si indispensabile in exprimarea noastra zilnica. In acest articol, vom vorbi in detaliu despre substantiv, inclusiv ce este, cum se clasifica, ce rol indeplineste in propozitii si importanta sa in structura limbii romane. De asemenea, vom examina diferite tipuri de substantive, vom discuta despre flexiunea acestora in functie de gen, numar si caz si vom face mai multe exercitii cu substantive pentru a intelege mai bine aceasta parte de vorbire.

Ce este substantivul?

Substantivul este partea de vorbire flexibila (isi schimba forma in cursul vorbirii), care denumeste obiecte (fiinte, lucruri, obiecte, fenomene ale naturii, insusiri, stari sufletesti, actiuni, relatii dintre oameni etc.).

Ca orice parte de vorbire, substantivul are anumite categorii gramaticale care il definesc si il deosebesc de celelalte, si anume: genul, numarul, cazul, posibilitatea de a primi articol (categoria determinarii). Aceste categorii sunt folositoare mai ales pentru ca ne ajuta sa identificam substantivele in diferite contexte, dar si pentru ca faciliteaza intelegerea si aprofundarea modului de a le folosi, efectiv, in enunturi proprii.

De exemplu, prin numarare, stabilim daca un cuvant este substantiv (un baiat – doi baieti, o carte – doua carti, etc).  De asemenea, posibilitatea ca un cuvant sa primeasca un adjectiv sau articol pe langa el (categoria determinarii) il desemneaza drept substantiv. Uneori, articolul este folositor pentru ca, prin articulare, alte parti de vorbire pot deveni substantive, ilustrand conversiunea.

Clasificarea substantivului

Substantivele sunt de doua feluri:

1. Substantive comune - cand denumesc clase de obiecte de acelasi fel. Exemple de substantive comune: copac, apa, cer, rochie, sarpe, birou, bunic, fata, baiat

2. Substantive proprii - cand denumesc individualitati, fiind nume de persoane, orase, tari, sarbatori, etc. Substantivele proprii se scriu cu litera mare, indiferent unde se afla in propozitie

Exemple de substantive proprii: 
 

• nume de persoane: Maria, Mihai, Ionescu
• nume de locuri: Brasov, Sibiu, Romania
• nume de animale: Rex, Grivei, Musette
• nume de corpuri ceresti: Venus, Jupiter, Saturn
• nume de evenimente istorice si culturale: Unirea Principatelor, Primul Razboi Mondial
• nume de sarbatori religioase: Craciun, Paste, Boboteaza
• nume de institutii: Academia Romana, Universitatea din Bucuresti
• titluri: Dictionarul Explicativ, Junimea si Junimistii, Pedagogie

Genul si numarul substantivului

Substantivele au doua numere:
 

• singular (cand denumeste un singur obiect): copil, mar, animal, casa
• plural (cand denumeste mai multe obiecte): copii, mere, animale, case

IMPORTANT!

1. Exista substantive care au aceeasi forma atat la singular, cat si la plural. Exemple: nume, pui, genunchi

2. Exista substantive defective de singular (au numai forma de singular ) sau defective de plural (au numai forma de plural).
 

• Exemple de substantive defective de plural: miere, vata, cinste, curaj, lapte, foame.
• Exemple de substantive defective de singular: spaghete, taitei, sale, zori, ghilimele.

3. Exista si substantive colective, adica au forma de singular, dar au inteles de plural. Exemple: echipa, card, cireada, stol. 

4. Exista substantive care au forme multiple de singular (exemple: mugur-mugure, zi -ziua, sanda-sandala) sau de plural (exemple: tunele -tuneluri, coperti-coperte)

In ceea ce priveste genul substantivelor, acestea sunt de 3 genuri:
 

• masculin (cand se numara "un" la singular -"doi" la plural:un copil, doi copii)
• feminin (cand se numara "o" la singular - "doua" la plural: o fata, doua fete)
• neutru (cand se numara "un" la singula -"doi" la plural: un caiet, doua caiete)

Sunt in general, de genul masculin urmatoarele:
 

• numele de arbori: brad, fag, mar – exceptand magnolie, salcie, care sunt de genul feminin
• numele lunilor anului: ianuarie, februarie, septembrie
• numele notelor muzicale: do, re, mi
• numele cifrelor si ale numerelor: unu, doi, trei
• numele literelor alfabetului, care au si variante de genul neutru: a-uri, b-uri, c-uri, d-uri etc.

Sunt, in general, de genul feminin:
 

• majoritatea numelor de fructe: para, gutuie, visina, exceptand: mar, grepfrut, grep – neutre
• numele zilelor saptamanii
• numele partilor zilei
• numele anotimpurilor
• numele de actiuni provenite din infinitive verbale: citire, scriere, venire, plecare etc.
• cele mai multe nume de insusiri: frumusete, bunatate, prostie etc.
• unele nume de stari si sentimente: frica, iubire, oboseala etc.

DE STIUT!

Substantivele care prezinta aceeasi forma pentru a indica ambele sexe se numesc substantive epicene. 

Exemple de substantive epicene: sugar, rector, decan, persoana, ruda, victima, hipopotam, jder, mistret, strut, soim, vultur, crap, pastrav, somn , licurici, paianjen, purice, ciocarlie, privighetoare, vrabie, musca, viespe etc.
 

Cazurile substantivului

In limba romana exista cinci cazuri ale substantivului: nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, vocativ. In aceste cazuri, substantivul are diferite functii sintactice.

Iata cateva exemple de substantive in toate cazurile si functiile pe care le indeplinesc in propozitie:

Nominativ:

• Subiect (cine, ce?): Alina vorbeste cu mama ei. 
• Nume predicativ: Acesta este copacul despre care ti-am vorbit.
• Atribut substantival: Orasul Bucuresti este capitala tarii mele. 
• Apozitie: Alina, sora mea, este mai mare cu doi ani decat mine.

Acuzativ:

• Complement direct: (pe cine?, ce?) Am vazut-o pe Nicoleta.
• Complement prepozitional: (despre/pentru/cu/de/…cine/ ce?) Vorbim despre vacanta.
• Complement de agent: (de cine?, de catre cine?) Problema a fost rezolvata de colegul meu.
• Circumstantial de timp: (cand?, de cand?, pana cand?, cat timp?) Il cunosc din tinerete.
• Circumstantial de loc: (unde?, de unde, pana unde?, incotro?) Merg la bunici.
• Circumstantial de mod: (cum?, in ce fel?, in ce mod?) Vorbesc ca mama.
• Circumstantial de scop: (cu ce scop?) Merg la cumparaturi.
• Circumstantial de cauza: (din ce cauza?, din ce pricina?) S-a zapacit de bucurie.
• Atribut substantival prepozitional: (care?/ce fel de?) Am vazut un film de dragoste.
• Nume predicativ: Filmul este de dragoste.

Genitiv:

• Atribut substantival genitival (al/a/ai/ale cui?): Sfaturile Nicoletei au fost bune.
• Atribut substantival genitival prepozitional: Lupta contra coruptiei continua.
• Nume predicativ: Votul lor este impotriva Nicoletei.
• Circumstantial de loc: Merge inaintea Nicoletei, nu in urma ei.
• Circumstantial de timp: Vorbeau in timpul orei.
• Complement prepozitional: Votul a fost exprimat impotriva propunerii mele

Dativ

• Complement indirect: (cui?) : I-am dat telefon Mariei. 
• Circumstantial de loc: Stai locului.

Vocativ

Arata o chemare, o strigare, iar substantivul NU indeplineste functie sintatica.

Exercitii cu substantivul

Iata mai jos cateva exercitii cu substantive pentru aprofundarea cunostintelor:

1. Subliniaza din seria de mai jos substantivele cu nume de fiinte care nu isi schimba forma dupa gen: vulpe, nepot, girafa, caine, roman, prieten, furnica, elefant, pisoi, cumnat, fluture, veverita, sotie.

2. Se da textul:
"Calatoarea isi dete toata silinta sa se urce mai repede pe cizma, caci vederea ei ii amintea, cu groaza, privelistea pe care cizma unui alt vanator i-o daduse intr-o zi: trei tovarase din furnicar strivite, dintr-o data, sub talpa grea a omului. <<Ciudat, gandi furnica in sine, s-ar zice ca numai pentru ca sa faca rau isi invelesc oamenii picioarele in pielea groasa a incaltamintelor>>.”

Analizeaza substantivele subliniate in text, dupa modelul dat: calatoarea = substantiv comun, genul feminin, numarul singular;

3. Rescrie enunturile trecand substantivele de la numarul singular la plural.

Am mers la librarie sa‐mi cumpar un pix si un creion.
Fiul lui a parcurs un kilometru.
Deasupra padurii pustii zboara un uliu.
El este membru in Consiliul Elevilor.

4. Scrie forma corecta a urmatoarelor substantive aflate la numarul plural:

albuse/albusuri
ghiseuri/ghisee
tunele/tuneluri
astri/astre
chibrite/chibrituri
chinezi/chineji
capsune/capsuni

Raspunsuri:

1. girafa, furnica, elefant, fluture, veverita

2. furnica = substantiv comun, genul feminin, numarul singular
oamenii = substantiv comun, genul masculin, numarul plural
picioarele = substantiv comun, genul neutru, numarul plural
pielea = substantiv comun, genul feminin, numarul singular

3. Rescrierea enunturilor trecand substantivele de la numarul singular la plural:

Am mers la mai multe librarii sa‐mi cumpar niste pixuri si niste creioane.
Fiii lui au parcurs cinci kilometri.
Deasupra padurilor pustii zboara niste ulii.
Ei sunt membri in Consiliile Elevilor.

4. albusuri
ghisee
tunele/tuneluri
astri
chibrituri
chinezi
capsune (fructe) / capsuni (plante)