• Capcanele gramaticii

Neologisme: definitie si exemple. Stiti sa le recunoasteti?

Vocabularul se imbogateste in mod natural si constant prin adaugarea unor cuvinte noi care intra in circulatie in limba romana din alte limbi, iar aceste imprumuturi fac parte din componenta mobila si in continua transformare a vocabularului. 

Vocabularul include mai multe elemente pe care le putem imparti dupa cum urmeaza:

– din punctul de vedere al structurii etimologice, adica al originii cuvintelor, vocabularul se delimiteaza in:

– fondul mostenit (cuvinte de origine daca: abur, barza, brad, branza, copac, copil, fluier, mazare, marar, manz etc. si cuvinte de origine latina: aur, dulce, frate, a zice, pa mant, tara, cald, dor etc.);

– fondul de imprumuturi, alcatuit din:

– cuvinte vechi, imprumutate direct, pe cale orala, din limbile cu care limba romana a intrat in contact pe parcursul formarii sale, cum ar fi limba slava: icoana, plug, bivol, a munci etc., maghiara: belsug, gand, neam, a fa gadui etc., turca: cafea, ciorba, cantar etc., greaca: cali grafie, politicos, igrasie etc.;

– neologisme, care au fost imprumutate indirect, pe cale scrisa, din limbile franceza: persoana, parfum etc., ita liana: opera, banca etc., germana: rucsac, sina etc., engleza: boiler, meci, start etc.
– din punctul de vedere al structurii functionale, adica al fo lo sirii efective a cuvintelor si al rolului lor in vorbire, lexi cul cuprinde:

– vocabularul fundamental/fondul principal lexical, adica acele cuvinte folosite si cunoscute de majoritatea vorbitorilor si care au frecventa si circulatie mare, o mare capacitate de compunere si derivare, valori polisemantice si care, in proportie de 60%, sunt de origine latina, ceea ce confirma unitatea, latinitatea si stabilitatea vocabularului limbii noastre;

– masa vocabularului, care cuprinde cuvinte apartinand celor mai diverse domenii, utilizate limitat, sub aspect social, profesional sau regional si care, in acelasi timp, sunt cele mai afectate de schimbarile petrecute pe plan economico-social.
 

Memoratorul de Gramatica:

• defineste notiunile;
• clarifica;
• fixeaza; 
• exemplifica; 
• explica utilizarea corecta a acestora.

De la morfologie la sintaxa, pe toate le gasesti explicate si exemplificate in Memoratorul de Gramatica! Da! Vreau ajutor avizat pentru pregatirea examenului de Evaluare Nationala!

Masa vocabularului include:

– arhaisme: capuchehaie, flinta, hrisov, ienicer, voievod, ceaslov etc.
– regionalisme: harbuz, lubenita, papusoi, cucuruz etc.
– neologisme: logistica, democratie, inteligent, valuta, epui zabil, nociv etc.
– termeni tehnico-stiintifici: laser, computer, antibiotic, neuron, macron etc.
– argou: misto, bistari, mititica, lovele etc.
– jargon: merci, monser, ciao, week-end etc.
– sinonime: cer – vazduh, casa – locuinta, prieten – amic etc.
– antonime: alb – negru, sus – jos, bine – rau etc.
– omonime: cer, broasca, vie, sare etc.
– paronime: eminent–iminent, a enerva – a inerva, temporal – temporar etc.

ATENTIE! Neologismele reprezinta un element important al vocabularului, atat sub aspectul structurii sale etimologice, cat si, mai ales, din punctul de vedere al categoriilor functionale.

Stiti sa recunoasteti neologismele?

Multe cuvinte care sunt au fost, la un moment dat, neologisme, azi sunt intrate in uzul cotidian si nu mai pot fi mereu recunoscute ca neologisme, fiind deja cunoscute si folosite de toti vorbitorii.

Spre exemplu, cuvinte precum: profesor, inspectie, situatie sunt, de fapt, neologisme, pentru ca au fost imprumutate din limba franceza:
profesor > fr. professeur, germ. Professor;
inspectie > fr. inspection, lat. inspectio;
situatie > fr. situation.

Pentru a recunoaste aceste neologisme fie apelam la un dictionar pentru a vedea etimologia, fie le comparam cu cele uzuale sau facem exercitii prin care sa scoatem in evidenta sinonimia sau definitia lor prin alte cuvinte cu acelasi inteles.