Îți oferim GRATUIT Raportul special
"TOP 12 - Greseli majore de scriere si
explicatiile pentru a le evita"!
Vei primi și ultimele noutăți din
Newsletterul oferit de Portal Învățământ.
Completeaza adresa ta de email
Capcanele gramaticii
Partile de propozitie: tipuri, exemple si exercitii Cum se acorda corect adjectivele cu substantivele Acordul subiectului cu predicatul: reguli si exemple "Decat" sau "doar": Cum se folosesc corect in context, explicatii si exemple Conjunctia: tipuri, reguli de punctuatie, exercitii Prepozitia si locutiunea prepozitionala: definitie, clasificare, exemple Gradele de comparatie ale adjectivului: definitie, exemple si exercitii Adjectivul: definiție, tipuri, exemple si exercitii Cazurile si functiile sintactice ale substantivului: explicatii si teste Substantivul: definitie, clasificare, exemple si exercitii Antonime: ce sunt, exemple si exercitii Sinonimele: ce sunt, de ce se folosesc, explicatii, exemple si exercitii Pronumele interogativ si adjectivul pronominal interogativ: definitii, forme, exemple si exercitii Pronumele nehotarat: ce este, tabel forme pronume, exercitii Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv: forme, functii sintactice, exemple Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ: forme, functii sintactice, exemple Pronumele relativ: forme, functii sintactice, exemple Numeralul: tipuri, valori, functii sintactice si exercitii practice Pronumele in limba romana: tipuri, exemple, tabel cu toate pronumele Cuvinte polisemantice: definitie, importanta, exemple Omonime: ce sunt, cum se folosesc si exemple Paronime: Definitie, Exemple, Confuzii Paronimice Timpul verbelor in limba romana: structura si utilizare Propozitia. Tipuri de propozitii si relatiile lor intr-o fraza Conjugarea verbului: definitii, explicatii, exemple Diateza reflexiva: ce este si cand s-o folosesti Diateza Pasiva: ce este si cand sa o folosesti Modurile verbelor: definitii, explicatii, exemple Exercitii fonetica: exemple de teste pentru evaluarea nationala Mijloace de imbogatire a vocabularului: derivare, compunere, conversiune Diftong, triftong, hiat: definitii si exemple Textul epic vs textul liric. Analiza comparativa Adverbul si semiadverbele. Care sunt capcanele de care trebuie sa va feriti? Textul argumentativ: Ce elemente include si cum il construim? Cum scriem corect conjuctiile? Textul descriptiv. Ce capcane sa evitati! Textul narativ. Definitie, trasaturi si elemente obligatorii! Scrierea cu litera mica. Ce cuvinte se scriu obligatoriu cu litera mica? Text literar: ce inseamna si ce tipuri exista? Reguli de despartire a vocalelor. Despartirea corecta in silabe Clasificarile verbelor si locutiunile verbale. Tot ce trebuie sa stiti Cand se foloseste articolul hotarat Complementul indirect: termeni regenti, capcane si parti de vorbire prin care se poate exprima Tipuri de rima: definitii si exemple Tipuri de ritm in limba romana si exemple Totul despre CARACTERIZAREA PERSONAJULUI Plan de caracterizare a personajului Concepte operationale in opera literara. Definitii si explicatii Nume proprii cu cratima ale personajelor din basme Posibilitatile combinatorii ale adjectivului. Exemple si formare Cum se formeaza corect gradele de comparatie DIN CAUZA sau DATORITA. Cum sa evitati confuzia Neologisme: definitie si exemple. Stiti sa le recunoasteti? Stiti sa identificati corect complementul de agent? Greseli care apar cand folosim pronumele si adjectivul pronominal de intarire Capcanele care apar cand folosim conjunctii si locutiuni conjunctionale. Cum sa le evitati Confuzia dintre argou si jargon. Capcanele gramaticii Ce capcane sa evitam cand luam un interviu. Le cunoasteti? Evitati confuziile paronimice! Tot ce trebuie sa stiti despre aceste capcane! Cunoasteti cele 6 tipuri de text non-literar? Pronumele reflexiv - care sunt formele sale, cum se utilizeaza si ce capcane sa evitati Tipuri de articol. Articolul hotarat Ce capcane exista cand facem o cronica de carte, film sau spectacol? Pronumele personal: reguli generale, cazuri, functii sintacticeMijloace de imbogatire a vocabularului: derivare, compunere, conversiune
Mijloacele de imbogatire a vocabularului reprezinta procedee prin care se formeaza cuvinte noi, fie in interiorul vocabularului (mijloacele interne), fie prin imprumuturi din alte limbi, in urma carora rezulta neologismele (mijloc extern). Afla care sunt mijloacele interne si externe, prin definitii clare si exemple practice! Derivare, compunere, conversiune: definitie concepte
Mijloacele interne de imbogatirea vocabularului sunt: derivarea, compunerea si conversiunea (schimbarea valorii gramaticale). Iata ce inseamna fiecare, cu exemple edificatoare:Mijloace de imbogatirea vocabularului: Derivarea si compunerea
1. Derivarea este un procedeu de formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor si sufixelor. Acestea se adauga la radacina cuvantului, inainte (prefixe) sau dupa (sufixe).
Cuvantul de baza este cuvantul de la care se porneste in alcatuirea unei familii lexicale/familii de cuvinte.
Radicalul/radacina reprezinta partea comuna tuturor cuvintelor derivate. Nu corespunde intru totul cuvantului de baza.
Exemple derivare:
Floare- este cuvantul de baza
Flor - este radicalul/radacina
Familia de cuvinte a cuvantului „floare”:
-floricica (format din radicalul „flor”+ sufixul „-icica”)
-floricea (format din radicalul „flor”+ sufixul „-icea”)
-florar (format din radicalul „flor”+ sufixul „-ar”)
-florarie (format din radicalul „flor”+ sufixul „--arie”)
-florareasa (format din radicalul „flor”+ sufixul „-areasa”)
-(a) inflori (format din prefixul „in-” + radicalul „flor”)
-inflorit (format din prefixul „in-” + radicalul „flor” +sufixul „-it”)
-neinflorit (format din prefixul „nein-” + radicalul „flor” +sufixul „-it”)
-reinflorit (format din prefixul „rein-” + radicalul „flor” +sufixul „-it”)
Sufixele sunt sunetele sau grupele de sunete care se adauga dupa radical si pot fi clasificate in:
– lexicale (cand formeaza cuvinte noi);
– gramaticale (cand creeaza forme gramaticale- sufixe de timp si de mod: amintit, amintind, amintise );
– lexico‐gramaticale (cand exprima, simultan, un sens nou si o categorie gramaticala: ratoi, cantare, frizerita). In aceata categorie intra si sufixele motionale -sufixele cu ajutorul carora se alcatuiesc formele de gen ale substantivelor: masculinul de la feminin, sau invers, de infinitiv lung, participiale, etc)
Prefixele sunt sunetele sau grupele de sunete care se adauga inainte de radical/radacina. Ele modifica sensul cuvantului de baza si pot fi:
– negative(neaga sensul cuvantului care este baza): nesansa, inegalitate
– privative(arata o lipsa): a descreti, a desira
– iterative (arata o repetare): a rasciti, a reaminti
2. Compunerea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza un cuvant nou prin unirea sau alaturarea unor cuvinte (sau fragmente de cuvinte) deja existente. Prin compunere se obtin alte cuvinte din termeni care isi pierd sensul initial si dobandesc alte intelesuri.
Compunerea poate fi:
− compunere prin alaturare sau parataxa (caine‐lup, de pe)
− subordonare (gura‐leului, zgarie‐branza, matasea‐broastei, floarea‐soarelui)
− abreviere sau prescurtare (ADN, TAROM, ROMARTA)
Schimbarea valorii gramaticale sau Conversiunea: definitie + exemple
Conversiunea, cunoscuta si sub denumirea de schimbarea valorii gramaticale este un mijloc intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea unui cuvant nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.De exemplu:
-de la adjectiv la substantiv (cer albastru – albastrul cerului)
-de la adjectiv la adverb (copil frumos – vorbeste frumos)
Trecerea se face fara a modifica forma cuvantului, adica fara a adauga ceva, ca in cazul derivarii sau compunerii.
Cuvantul format prin conversiune se comporta in comunicare ca partea de vorbire la care a trecut:
• Ca substantiv: primeste articol hotarat sau nehotarat, este determinat de un adjectiv si indeplineste functiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut si complement.
• Ca adjectiv: se acorda cu substantivul determinat si indeplineste functiile sintactice de atribut adjectival si nume predicativ.
• Ca adverb, devine invariabil si indeplineste, de obicei, functia sintacticade circumstantial.
Solutii noi pentru obtinerea cu usurinta a notei maxime la proba de Limba romana a Evaluarii Nationale de clasa a VIII-a
Lucrarea Evaluare Nationala. Fonetica si vocabular pentru clasa a VIII-a, redactata de profesori ofera acum:
• notiuni teoretice
• exercitii practice
• sugestii de rezolvare
Lucrarea Evaluare Nationala. Fonetica si vocabular pentru clasa a VIII-a, redactata de profesori ofera acum:
• notiuni teoretice
• exercitii practice
• sugestii de rezolvare
pentru asigurarea unui bagaj complet de cunostinte solide de fonetica si vocabular.
Lucrarea cuprinde atat informatii teoretice, cat si exercitii practice similare celor de pe foaia de examen, insotite de sugestii de rezolvare.
Click AICI si comanda Evaluare Nationala. Fonetica si vocabular pentru clasa a VIII-a <<<
Lucrarea cuprinde atat informatii teoretice, cat si exercitii practice similare celor de pe foaia de examen, insotite de sugestii de rezolvare.
Click AICI si comanda Evaluare Nationala. Fonetica si vocabular pentru clasa a VIII-a <<<
Dupa clasa morfologica in care intra noul cuvant, se delimiteaza urmatoarele feluri de conversiune:
1. Substantivizarea (trecerea altor cuvinte in clasa substantivului).
Se pot substantiviza:
• adjectivele (bogatul, frumosul, harnicul)
• pronumele (eul, sinele, un nimic)
• numerale (treiul, zecele)
• verbele la formele nepredicative (mersul, aratul, semanatul),
• adverbele (binele, aproapele)
• interjectiile (oful).
2. Adjectivizarea (trecerea altor cuvinte in clasa adjectivului).
Trecerea altor parti de vorbire (substantive, participii, gerunzii, adverbe) in clasa adjectivului se realizeaza prin utilizarea lor cu functiile sintactice specifice adjectivului.
Exemple: zi pierduta, barbat bine, paine aburinda.
3. Adverbializarea (trecerea altor cuvinte in clasa adverbului).
Adverbe pot deveni:
• adjectivele calificative – acestea devin adverbe de mod (merge elegant, scrie frumos),
• unele substantive – acestea devin adverbe de timp sau de mod (Lucreaza seara. S-a suparat foc.)
• unele verbe (Vorbeste rastit).
Mijloace externe de imbogatire a vocabularului
Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului se refera la cuvinte provenite din alte limbi sau imprumuturile.Imprumuturile pot fi:
1.vechi, provenite din:
− limba slava (izvor, plug, cocos, voinic, baba, boier, ieftin)
− limba maghiara (hotar, vames, viclean, oras, gazda, gand)
− limba turca (baclava, iaurt, zarzavaturi, chirie, halva)
− limba greaca (dusman, frica, tacticos, proaspat)
2. noi, provenite din:
− franceza (elev, cafe‐bar, bleu, bleumarin, a solutiona)
− engleza (stand‐by, talk‐show, hobby, voler)
− germana (crenvursti, foen, iceberg, manager)
− italiana (pian, spaghete)
− latina (gratie, colocviu, insula)
Neologismele sunt cuvintele noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau compunere, obligatoriu cu un component neologic.
Mijloace de imbogatire a vocabularului: exercitii
Iata cateva modele de exercitii cu mihloacele de imbogatirea vocabularului, care pot fi regasite in testele de la evaluarea nationala.1. Precizeaza cuvantul de baza si modul de formare a cuvantului despodobit.
2. Formeaza cinci derivate adjectivale de la verbul a sti.
3. Se da textul:
,,Nicio pata de nor nu plutea peste seninu-i albastru si limpede.”
Indica valorile morfologice ale cuvintelor: senin, albastru, limpede in text. Alcatuieste enunturi in care sa folosesti alte valori morfologice ale acestor cuvinte.
4. Alcatuieste familiile lexicale ale urmatoarelor cuvinte: drept, suflet, om, pamant, munca,veste, piatra, floare, dulce, (a) sti.
Sfaturi pentru Nota 10 - Raspunsuri si Explicatii
Programa pentru Bacalaureat s-a modificat! Mare atentie la noile Teste Rezolvate la Limba Romana, care contin explicatiile detaliate. Testele Rezolvate sunt alcatuite dupa modelul celor date la examen si contin toate cele 3 tipuri de subiecte aflate pe foaia de examen:
- un text cu cerinte la prima vedere;
- un text de tip argumentativ;
- un eseu din materia studiata.