• Capcanele gramaticii

​Cum se formeaza corect gradele de comparatie

Gradele de comparatie sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale.

Gradul pozitiv (exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)

– cer senin, nor negru

Gradul comparativ (exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate):

– de superioritate (mai scump)
– de egalitate (la fel de scump)
– de inferioritate (mai putin scump)

Gradul superlativ
– relativ (exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect):

• de superioritate (cel mai scump);
• de inferioritate (cel mai putin scump).

– absolut (arata gradul cel mai inalt sau mai scazut, fara a compara obiectul):

• de superioritate (foarte dragut, extrem de politicos);
• de inferioritate (foarte putin dragut, foarte putin politicos).

Nu uita!
1. Comparativul se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului prin adaugarea unor adverbe si prepozitii:

– comparativ de superioritate: mai bun decat;
– comparativ de egalitate: tot asa de/tot atat de/la fel de bun ca si;
– comparativ de inferioritate: mai putin bun decat.

2. Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepozitionale (fata de/in comparatie cu/in raport cu).
 

Teoria literara - motivul pentru care peste 75% din candidatii anilor trecuti au ratat examenul
de Evaluare Nationala! Cum remediem situatia?
 
Memoratorul de Teorie Literara Gimnaziu contine prezentarea pe scurt a temelor tratate in manualele de Limba si Literatura romana, pe parcursul claselor V-VIII.

Da! Vreau ajutor avizat pentru pregatirea examenului de Evaluare Nationala! >>>

3. Uneori, al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate, ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta).

4. Comparativul de egalitate poate aparea fara formele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca gheata).

5. Superlativul se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adaugarea lui CEL, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepozitiile dintre, din, de (cel mai bun dintre ei/din clasa/de acolo).

6. Superlativul absolut se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun). 

7. Adjectivul poate sa-si schimbe valoarea gramaticala:

Omul lenes alearga mult. – adjectiv
Lenesul mai mult alearga. – substantiv


Mijloace afective de formare a superlativului absolut

– adverbe si locuțiuni adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar, extrem, grozav, nemaipomenit, nespus, din cale-afara, cu totul si cu totul);
– adverbe, adjective, substantive si locutiuni ce exprima notiuni dezagreabile, intensificand negativ sau pozitiv insusirea (destept nevoie mare, sarac lipit, putred de bogat, atat amar de vreme);
– repetitia adjectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca, adanca);
– constructii exclamative (Cat de mare e!);
– procedee lexicale, prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (arhi-, super-, extra-, ultra-, supra-, prea-, -isim);
– procedee fonetice prin lungirea vocalei (o apa adaaanca!).