Diateza reflexiva este una dintre cele trei diateze ale verbelor din limba romana. Afla din acest articol cum se formeaza si descopera mai multe exemple care te vor ajuta sa intelegi mai bine aceasta diateza.
Ce este diateza reflexiva?
Diateza reflexiva este un tip special de diateza in care subiectul unei propozitii este si agentul, si obiectul actiunii. Acest lucru inseamna ca subiectul efectueaza o actiune care se intoarce asupra sa.
In limba romana, diateza reflexiva se formeaza cu verbul la diateza activa insotit de un pronume reflexiv, forma neaccentuata, in cazul acuzativ sau dativ (de exemplu,
"se", "ma", "te", "ne", "va").
Exemple verbe la diateza reflexiva: "
se duce", "ma gandesc", "ne impotrivim", etc
Atentie! Nu toate verbele care sunt insotite de pronume reflexive sunt la diateza reflexiva, doar cele in care pronumele nu are functie sintactica.
De exemplu:
“Ana se gandeste la tine.” In acest caz,
„se” – este pronume reflexiv, forma neaccentuata/clitic pronominal reflexiv, insoteste verbul „se gandeste”, caz acuzativ, fara functie sintactica.
Atunci cand pronumele reflexiv are functie sintactica, verbul NU este la diateza reflexiva. In aceste cazuri, verbele sunt la diateza activa pronominala.
Pentru a sti sigur daca verbul este sau nu la diateza reflexiva, se verifica daca pronumele reflexiv poate fi inlocuit cu un pronume personal sau daca poate fi reluat printr-o forma de pronume personal accentuat. Daca poate fi inlocuit, atunci pronumele are functie sintactica si nu face parte din structura verbului.
Exemple in care verbul nu este la diateza reflexiva si pronumele are mai multe functii sintactice:
- pronumele este complement direct, acuzativ: Ionel se cunoaste destul de bine. (Ionel se cunoaste pe sine)
- pronumele este complement indirect, dativ: Ionel isi atribuie un rol nemeritat. (Ionel isi atribuie siesi un rol)
- pronumele este complement posesiv, in dativ, cand insoteste un verb, dar se refera, in acelasi timp, si la un substantiv: Ana si-a pregatit costumul.
- pronumele este atribut pronominal in dativ, ca adjunct pe langa un substantv/cand determina un substantiv: Ma imaginez la casa-mi.
Cand se foloseste diateza reflexiva?
Diateza reflexiva este utilizata in diverse situatii pentru a indica actiuni care se reflecta asupra subiectului sau pentru a exprima anumite forme de reciprocitate. Iata cateva contexte in care diateza reflexiva este folosita:
- Actiuni care afecteaza subiectul: Diateza reflexiva este utilizata pentru a indica actiuni in care subiectul se auto-implica. De exemplu, in propozitia "El se spala", subiectul "El" efectueaza actiunea de spalare asupra sa
- Reflexivitate reciproca: In cazurile in care doua sau mai multe persoane sau entitati se afecteaza reciproc, se poate folosi diateza reflexiva. De exemplu, "Ei se imbratiseaza" indica faptul ca actiunea este reciproca.
- Indicare a starii sau comportamentului: Diateza reflexiva este, de asemenea, utilizata pentru a indica o stare sau un comportament in care subiectul este implicat. De exemplu, "El se simte bine" indica o stare in care subiectul este si agent, si obiect.
- Evitarea agentului explicit: Diateza reflexiva poate fi folosita pentru a evita mentionarea explicita a agentului, lasand impresia de neutralitate. De exemplu, in propozitia "Se zice ca va ploua", agentul care spune ceva nu este mentionat, ceea ce face ca afirmatia sa para neutra.
Conjugarea verbelor la diateza reflexiva
Verbele la diateza reflexiva nu au modurile participiu si supin .
Iata
conjugarea verbului “a se supara” la toate modurile:
eu ma supar noi ne suparam
tu te superi voi va suparati
el/ea se supara ei/ele se supara
- Modul indicativ perfectul compus:
eu m-am suparat noi ne-am suparat
tu te-ai suparat voi v-ati suparat
el/ea s-a suparat ei/ele s-au suparat
- Modul indicativ imperfect:
ma suparam noi ne suparam
tu te suparai voi va suparati
el/ea se supara ei/ele se suparau
- Modul indicativ perfectul simplu:
ma suparai noi ne supararam
tu te suparasi voi va supararati
el/ea se supara ei/ele se suparara
- Modul indicativ mai mult ca perfect:
ma suparasem noi ne suparaseram
tu te suparasesi voi va suparaserati
el/ea se suparase ei/ele se suparasera
eu ma voi supara noi ne vom supara
tu te vei supara voi va veti supara
el/ea se va supara ei/ele se vor supara
- Modul indicativ viitor anterior:
eu ma voi fi suparat noi ne vom fi suparat
tu te vei fi suparat voi va veti fi suparat
el/ea se va fi suparat ei/ele se vor fi suparat
suparandu-ma suparandu-ne
suparandu-te suparandu-va
suparandu-se suparandu-se
Diateza activa si pasiva
Pe langa diateza reflexiva, in limba romana mai sunt alte doua diateze ale verbelor, si anume: activa si pasiva.
1. Diateza activa este cea in care subiectul propozitiei eset si cel care efectueaza actiunea ( De exemplu: Ana merge la mare.)
2. In diateza pasiva, subiectul propozitiei este cel asupra caruia se desfasoara actiunea, in timp ce agentul (cel care efectueaza actiunea) poate fi mentionat sau nu.
Mai multe despre diatezele verbelor puteti gasi in articolul
Diateza pasiva: ce este si cand sa o folosesti In concluzie, diateza reflexiva este o resursa versatila in limba romana, utilizata pentru a indica actiuni in care subiectul este atat agentul, cat si obiectul actiunii, precum si pentru a exprima reciprocitatea sau a reflecta asupra starilor si comportamentelor. Folosirea corecta a diatezei reflexive poate aduce claritate si precizie in comunicare, de aceea este important sa stii cum s-o folosesti.
Sfaturi pentru Nota 10 - Raspunsuri si Explicatii
Ce este si ce face o cratima? Uneste sau dezbina doua cuvinte?
Afla de la Orthos! Lucrarea cuprinde informatii privind scrierea ortogramelor – exemple concrete de erori frecvent intalnite.
Se urmaresc: - intelegerea (facilitata prin explicatii clare privind rolul cratimei in situatia data);
- exersarea;
- fixarea (prin exercitii inspirate si distractive);
- recapitularea cunostintelor dobandite anterior la clasa.
Toate realizate intr-un mod cat mai placut si atractiv pentru elevi!