• Capcanele gramaticii

Diateza Pasiva: ce este si cand sa o folosesti

Diateza pasiva este una dintre cele trei diateze ale verbelor din limba romana, celelalte fiind diateza activa si reflexiva. In diateza pasiva, subiectul propozitiei nu este cel care efectueaza actiunea, ci cel care o primeste sau este afectat de ea. Acest tip de diateza este util pentru a schimba accentul de la cine efectueaza actiunea la cine sau ce este afectat de ea. In acest articol vom vorbi in detaliu despre diateza pasiva, analizand-o in relatie cu celelalte diateze al verbelor, diateza activa si reflexiva.

Ce sunt diatezele verbelor?

Diateza este o categorie gramaticala intalnita la verbe, care exprima raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb (actiunea pe care o exprima) si obiectul acestuia. In limba romana verbul are trei diateze: activa, pasiva si reflexiva. 

Citeste si: Modurile verbelor: definitii, explicatii, exemple

Ce este diateza pasiva?

Diateza pasiva se caracterizeaza prin faptul ca subiectul propozitiei este cel asupra caruia se desfasoara actiunea, in timp ce agentul (cel care efectueaza actiunea) poate fi mentionat sau nu. 

Diateza pasiva este formata dintr verbul auxiliar “a fi” si participiul verbului de conjugat. Verbul auxiliar isi modifica forma dupa mod, timp, persoana, numar. Participiul se acorda in numar si gen cu subiectul. 

Iata cateva exemple cu verbe la diateza pasiva:

1. "Cartea este citita de Ana". - In acest caz, accentul este pe carte (care este subiectul propozitiei) si care suporta actiunea de „este citita”. Actiunea este facuta de altcineva decat subiectul. 

2. “Covorul este batut de mama”. – Si in aceasta propozitie subiectul suporta actiunea facuta de altcineva. Mai exact:

„Covorul” – substantivul cu functia sintactica de subiect – exprima cine suporta actiunea 
„Este batut” – predicat verbal, format din verbul auxiliar a fi si participiul verbului de conjugat . 
„De mama” – complement de agent – exprima autorul actiunii

Atentie!  Faceti diferenta intre diateza activa si diateza pasiva!

Prajitura este coapta bine. – aici diateza este activa .  
“Este coapta” – este predicat nominal, alcatuit din verb copulativ si nume predicativ 

Prajitura este coapta de mama. – aici avem diateza pasiva.
“Este coapta” – este predicat verbal, alcatuit din verb auxiliar si participiul verbului de conjugat 

In general, existenta unui complement de agent alaturi de verb (sau adaugarea unuia daca nu exista) este o forma de a distinge intre un verb la diateza pasiva si un verb copulativ + nume predicativ. 

Alte exemple:
"Copiii sunt plecati la scoala" – diateza activa
"Copiii sunt vazuti la scoala" – diateza pasiva (ei sunt vazuti de cineva, chiar daca nu se specifica in propozitie de cine sunt vazuti)
 

Cum si cand sa folosesti diateza pasiva?

Diateza pasiva este utila in diverse situatii, mai ales cand vrei sa pui accentul pe rezultatul actiunii sau pe efectul acesteia. Iata cateva scenarii in care diateza pasiva este potrivita:

• Pentru a pune accent pe subiectul afectat. Diateza pasiva este utila atunci cand vrei sa te concentrezi asupra celui care primeste actiunea sau asupra efectului unei actiuni. Este o modalitate de a schimba accentul de la agent la subiectul afectat.
• Cand agentul nu este important. Daca persoana sau entitatea care efectueaza actiunea nu este relevanta pentru mesaj, diateza pasiva este utila. De exemplu, "Legea a fost promulgata" se concentreaza pe rezultat, nu pe cine a facut-o.
• Pentru a evita responsabilitatea. Diateza pasiva poate fi folosita atunci cand vrei sa minimizezi responsabilitatea agentului. In propozitia "Greseala a fost comisa", agentul ramane anonim sau neimportant.
• Pentru a diversifica stilul de scriere. Alternarea intre diateza activa si cea pasiva poate adauga varietate stilului de scriere, oferind o optiune suplimentara pentru structura propozitiilor.

Diateza activa si diateza reflexiva

In diateza activa, subiectul propozitiei efectueaza actiunea. Aceasta este forma obisnuita si directa a comunicarii, in care actiunea este clar atribuita subiectului. De exemplu, in propozitia „Ana citeste o carte”, subiectul „Ana” este cel care efectueaza actiunea de a citi.

Diateza activa este cea mai des utilizata deoarece este clara si directa. Este alegerea implicita atunci cand vrei sa indici cine face ceva si cand accentul este pe subiectul care realizeaza actiunea. Este o forma clara de exprimare, eliminand ambiguitatea.

Se foloseste cand vrei sa fii direct si eficient, cand vrei sa relatezi evenimente si  vrei sa subliniezi cine este responsabil pentru o actiune sau un rezultat.

In diateza reflexiva, actiunea este facuta de subiectul gramatical, dar este si suferita de acesta. De exemplu: “Ma gandesc sa iau un autobuz ca sa ajung mai repede” (eu fac actiune si tot eu o sufar).

Diateza reflexiva este marcata de pronume reflexive :"se", "ma", "te", "ne", "va". 

In concluzie, diateza pasiva este o forma a verbului caracterizata prin mutarea accentului de la agent la subiectul afectat sau la rezultatul unei actiuni. Desi este mai putin utilizata decat diateza activa, diateza pasiva ofera flexibilitate in exprimare si poate fi folosita in diverse contexte pentru a ajusta tonul si structura comunicarii.