• Capcanele gramaticii

Conjunctia: tipuri, reguli de punctuatie, exercitii

Conjunctia este o parte de vorbire esentiala in structura unei fraze, avand rolul de a lega cuvinte, sintagme sau propozitii. Fie ca unifica elemente similare sau scoate in evidenta idei diferite, conjunctia asigura coerenta si fluiditatea exprimarii. Intelegerea corecta a utilizarii conjunctiilor si a regulilor de punctuatie asociate acestora este fundamentala pentru a construi propozitii clare si corecte din punct de vedere gramatical. Vom discuta in acest articol in detaliu despre conjunctii si locutiuni conjunctionale, vom descoperi cate tipuri de conjunctii sunt, cum se folosesc in propozitii si fraze. De asemenea, vom oferi exemple clare si exercitii practice pentru o mai buna intelegere a acestei parti de vorbire. 

Ce este conjunctia 

Conjunctia este partea de vorbire neflexibila care leaga, in propozitie, doua parti de propozitie de acelasi fel (doua subiecte, doua nume predicative, doua atribute sau doua complemente). in fraza, conjunctia leaga doua propozitii de acelasi fel sau doua propozitii diferite. 

Exemple de conjunctii: 

Eu ma joc, iar bunica face prajituri.
Bate vantul si frunzele cad.

Tipuri de conjunctii

Conjunctiile conecteaza cuvintele, propozitiile sau frazele, oferindu-le coerenta si structura. Ele faciliteaza relatiile logice dintre diferite elemente ale unui text, permitand exprimarea ideilor complexe intr-un mod fluid si bine organizat.

In limba romana, exista mai multe tipuri de conjunctii clasificate astfel:

1. Dupa alcatuire,  conjunctiile simple si compuse.

Exemple: 

• conjunctii simple: si, dar, iar, ca, sa, ci, fie, sau, ori etc. 
• conjunctii compuse: ci si, ca sa, fiindca, deoarece, intrucat, desi etc

2. Dupa criteriul sintactic, al raporturilor pe care le realizeaza, conjunctiile sunt: 
 

• coordonatoare – realizeaza jonctiunea (legatura) intre parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel: 
• subordonatoare – leaga propozitiile subordonate de cele regente sau de un component din regenta. 

DE RETINUT!

Conjunctiile subordonatoare apar doar in fraza, iar conjunctiile coordonatoare apar atat in fraza, cat si in propozitie. 
 

Conjunctii coordonatoare

Conjunctiile coordonatoare stabilesc raporturi de coordonare in propozitie (leaga cuvinte sau grupuri de cuvinte de acelasi fel)

Conjunctiile coordonatoare pot fi :

a) copulative: si, nici; 

Conjunctiile copulative au rolul de a lega elemente de acelasi fel (cuvinte, propozitii sau fraze) , exprimand ideea de asociere sau adaugare. Conjunctiile copulative sugereaza ca elementele legate de ele se completeaza reciproc sau sunt prezentate impreuna.

b) disjunctive: ori, sau, fie; 

Conjunctiile disjunctive exprima o alternativa, o optiune sau o excludere intre doua sau mai multe elemente. Ele sugereaza ca doar una dintre alternativele prezentate poate fi adevarata sau posibila, dar nu toate simultan.

c) adversative: ci, dar, iar, insa, ba; 

Conjunctiile adversative exprima o opozitie, contrast sau contradictie intre doua idei, propozitii sau cuvinte. Ele sunt folosite pentru a evidentia diferentele sau pentru a introduce o idee care contrazice sau corecteaza ceea ce a fost spus anterior.

d) concluzive: deci, asadar

Conjunctiile conclusive exprima o concluzie, o consecinta sau un rezultat logic al unei actiuni, situatii sau argumente prezentate anterior. Ele sunt utilizate pentru a lega propozitii sau fraze, evidentiind faptul ca ceea ce urmeaza este o concluzie sau o deductie logica a ceea ce s-a spus anterior.

Exemple conjunctii coordonatoare:

1. In propozitie:

Andrei si Mihai sunt la scoala. (si – conjunctie coordona­toare, leaga termenii unui subiect multiplu) 
Mama merge zilnic la birou si in parc. (si – conjunctie co­ordonatoare, leaga doua circumstantiale de loc) 

2. In fraza (leaga propozitii de acelasi fel): 

Andrei merge la munte/ si apoi se duce la mare. / (si lea­ga doua propozitii principale) 
– Este bine/ sa mergem in vacanta/ si sa ne trezim mai tarziu dimineata. / (si leaga doua propozitii secundare, de acelasi fel, doua subor ­donate subiective).

Reguli de punctuatie pentru conjunctiile coordonatoare

Conjunctiile coordonatoare leaga propozitii sau parti de propozitie de acelasi fel si valoare sintactica. Regulile de punctuatie pentru acestea variaza in functie de tipul de conjunctie si de context. Iata cateva reguli esentiale: 

1. Inainte de conjunctiile copulative „si” , „nici’  si conjunctile disjunctive „sau”,  „ori”, „fie” nu se pune virgula. 

Exemplu: Am cumparat flori si m-am intalnit cu Maria.
Vrei limonada sau suc de piersici?

Atentie!
Inainte de aceste conjunctii se pune virgula in cazul in care acestea apar in pereche, de exemplu „si… si”, „sau… sau”, „fie… fie”, „nici… nici”, intre termenii coordonati. 

Exemple:
       Irina mi-a spus ca fie ma schimb, fie ma paraseste.
       Ori inveti, ori te pedepsesc.
       Am fost si la mare, si la munte.

2. Inainte de conjunctiile adversative dar, iar, insa, ci se pune virgula.

Exemple: Nu ma duc la mare, ci la munte. Nu e soare, dar e cald.
 
Virgula NU se pune dupa aceste conjunctii. Exceptie fac situatiile in care in cea de-a doua propozitie coordonata avem o intercalare (exemplu: „Dar[,] ca sa-l faca fericit[,] i-a imprumutat masina pentru weekend”) 

3. Locutiunile conjunctionale coordonatoare copulative „precum si”, „cat si” (precedata de corelativul „atat”), „dar si” vor fi intotdeauna precedate de virgula.

De strans bani s-a ocupat atat Maria, cat si Andrei.

4. Inainte de conjunctiile conclusive „deci”, „asadar” se pune virgula cand introduc o concluzie sau o consecinta.

Exemple: A invatat mult, deci a trecut examenul.
A fost obosit, asadar s-a dus la culcare devreme.

Conjunctii subordonatoare

Conjunctiile subordonatoare pot fi: 
 

• necircumstantiale – introduc propozitii necircumstan ­tiale (atributive, completive directe, completive prepozi ­tionale): ca, sa, ca ...sa, daca, de; 
• circumstantiale – introduc propozitii circumstantiale. 

Conjunctiile subordonatoare circumstantiale pot fi: 
 

• specializate pentru un anumit tip de propozitie: cauzala – caci, deoarece, fiindca, pentru ca; concesiva – desi, cu toate ca, chiar daca; 
• nespecializate – introduc propozitii de diferite tipuri: ca, sa, daca, de etc.

Ce este locutiunea conjunctionala

Locutiunea conjunctionala reprezinta grupul unitar de cu­vinte care contine, in mod obligatoriu, o conjunctie sau un rela­tiv si alta parte de vorbire si care se comporta in enunt ca o conjunctie. 

Exemple de locutiuni conjunctionale: precum si, ca si, asa ca, cum ca, pentru ca, fara sa, pana sa, de vreme ce, din moment ce, in vreme ce, in loc sa, din cauza ca, cu toate ca, pe langa ca, pentru ca sa, chiar daca, chiar de, macar ca, chit ca, de parca, ca si cum, ca si cand, dupa ce ca, prin urmare, in concluzie, in consecinta, ca atare etc. 

ATENTIE! 

Grupari precum: dat fiind ca, in cazul ca, cu conditia sa, pe langa faptul ca nu sunt locutiuni conjunctionale, partile lor com­ponente fiind analizabile 

Exercitii cu conjunctii si rezolvari

Iata cateva exercitii cu conjunctii pentru a va ajuta sa intelegeti si sa aplicati corect aceasta parte de vorbire esentiala:

1. Delimiteaza fraza urmatoare in propozitii si indica felul conjunctiilor:

Imparatia gasi cu cale ca imparatul n-ar pacatui daca ar lua-o de sotie pe fie-sa, fiindca asa lasase cu sufletul imparateasa si pentru ca Dumnezeu chiar oranduise asa, deoarece la nimeni de pe lume nu se potrivise condurul ramas.

2. Completeaza enunturile cu or/ori, conjunctia potrivita in functie de context:

Te intreb daca iti place sa calatoresti,............................. sa mergi la mall.
Doreste sa calatoreasca in cosmos, ............................ asta nu se poate deocamdata.

3. Subliniaza conjunctiile din enunturile date si precizeaza partile de propozitie pe care le leaga.

Model: Ana si Andrei invata. = subiect – subiect.

a) Ea este cuminte si ascultatoare. _______________________________
b) Vremea a fost rece si umeda. _______________________________
c) Ei vor pleca la munte sau la mare. _______________________________
d) Vad dealurile impadurite si verzi din departare. _______________________________
e) Ieri sau alaltaieri s-au certat. _______________________________
f) Matei este un coleg bun, dar visator. _______________________________
g) Elena scrie citet, dar dezordonat. _______________________________
h) N-am discutat nici despre el, nici despre tine. _______________________________
i) Unul scrie, iar altul citeste. _______________________________

4. Construieste cate doua propozitii in care:

a. elementele subiectului multiplu sa fie legate prin conjunctii coordonatoare:
b. sa existe doua atribute legate prin conjunctii coordonatoare:
c. sa existe doua complemente directe legate prin conjunctii coordonatoare:

5. Propozitia subordonata circumstantiala de cauza se poate introduce prin locutiunea conjunctionala:

a. „pentru ca sa”
b. „pentru ca”
c. „macar ca”
d. „chit ca”

Propozitia subordonata circumstantiala de scop nu se poate introduce prin conjunctia subordonatoare:

a. „ca”
b. „sa”
c. „de”
d. „daca”
 
RASPUNSURI:

1. Imparatia gasi cu cale /ca imparatul n-ar pacatui/ daca ar lua-o de sotie pe fie-sa,/ fiindca asa lasase cu sufletul imparateasa/ si pentru ca Dumnezeu chiar oranduise asa,/ deoarece la nimeni de pe lume nu se potrivise condurul ramas. /

ca – conjunctie subordonatoare
daca – conjunctie subordonatoare
fiindca – conjunctie subordonatoare
si – conjunctie coordonatoare copulativa
pentru ca – locutiune conjunctionala subordonatoare
deoarece – conjunctie subordonatoare

2. Te intreb daca iti place sa calatoresti, ori sa mergi la mall.
Doreste sa calatoreasca in cosmos, or asta nu se poate deocamdata.

3.
a) Ea este cuminte si ascultatoare. nume predicativ – nume predicativ
b) Vremea a fost rece si umeda. nume predicativ – nume predicativ
c) Ei vor pleca la munte sau la mare. circumstantial de loc – complement circumstantial de loc
d) Vad dealurile impadurite si verzi din departare. atribut adjectival – atribut adjectival
e) Ieri sau alaltaieri s-au certat. circumstantial de timp –circumstantial de timp
f) Matei este un coleg bun, dar visator. atribut adjectival – atribut adjectival
g) Elena scrie citet, dar dezordonat. circumstantial demod – complement circumstantial de mod
h) N-am discutat nici despre el, nici despre tine. complement prepozitional – complement prepozitional
i) Unul scrie, iar altul citeste. propozitie principala – propozitie principala

4. a. elementele subiectului multiplu sa fie legate prin conjunctii coordonatoare
Andrei si Mihai sunt in parc.
b. sa existe doua atribute legate prin conjunctii coordonatoare
Am facut o prajitura gustoasa si racoritoare.
c. sa existe doua complemente directe legate prin conjunctii coordonatoare
Citesti o carte sau o revista?

5. „pentru ca”
„daca”