Conjugarea (flexiunea specifica verbului) reprezinta variatia verbului in functie de persoana, numar, mod si timp. Conjugarea verbelor este esentiala pentru a construi propozitii coerente si corecte din punct de vedere gramatical. In limba romana, exista modele comune pentru majoritatea verbelor, insa sunt si verbe neregulate care nu urmeaza regulile standard si necesita memorare individuala. In acest articol vom vorbi despre regulile generale de conjugare ale verbelor si vom prezenta mai multe exemple concrete de verbe conjugate la mai multe timpuri si moduri!
Ce inseamna conjugarea verbelor?
Conjugarea verbului este procesul prin care un verb este modificat pentru a indica diverse aspecte gramaticale, cum ar fi timpul, persoana, numarul, diateza sau modul. In esenta, conjugarea este setul de reguli si modele folosite pentru a forma diferitele forme ale unui verb, permitand acestuia sa exprime actiuni sau stari in contexte variate.
In limba romana, conjugarea verbelor implica modificarea formei verbului pentru a reflecta:
- Persoana: Conjugarea indica cine efectueaza actiunea (persoana intai, a doua sau a treia).
- Numarul: Conjugarea arata daca actiunea este facuta de o singura persoana (singular) sau de mai multe persoane (plural).
- Timpul: Verbele pot fi conjugate pentru a indica timpul in care are loc actiunea, cum ar fi prezent, trecut sau viitor.
- Modul: Conjugarea poate reflecta modul in care este exprimata actiunea, cum ar fi indicativ, conjunctiv, conditional-optativ, imperativ etc.
- Diateza: Conjugarea poate implica modificarea formei verbului pentru a indica diateza activa, pasiva sau reflexiva.
Tipuri de conjugari ale verbelor
Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor), verbele se clasifica in cinci conjugari:
- Conjugarea I: verbe terminate in -a (a lucra, a canta, a visa etc.)
- Conjugarea a II-a: verbe terminate in -ea (a placea, a vedea etc.)
- Conjugarea a III-a: verbe terminate in -e (a bate, a merge, a spune etc.)
- Conjugarea a IV-a: verbe terminate in -i (a fugi, a dori etc.) si -i (a cobori, a hotari etc.)
Modurile si timpurile verbelor
Modurile verbului indica atitudinea vorbitorului fata de actiune (cum considera vorbitorul actiunea respectiva: reala sau posibila, sigura sau presupusa, dorita sau impusa etc.
Modurile in limba romana se impart in 2 categorii:
- personale (indicativ, conjunctiv, conditional-optativ, imperativ)
- nepersonale (infinitiv, supin, gerunziu, participiu)
Mai multe detalii despre modurile verbului gasiti in acest articol:
Modurile verbelor: definitii, explicatii, exemple Timpul verbului reprezinta momentul desfasurarii actiunii. Acesta poate fi: trecut, prezent si viitor.
Timpul trecut poate fi de mai multe feluri:
- imperfect (eu mergeam)
- perfect simplu (eu mersei)
- perfect compus (eu am mers)
- mai mult ca perfect (eu mersesem)
Timpul viitor poate fi:
- Viitor standard (eu voi merge)
- Viitor anterior (eu voi fi mers)
- Viitor popular (eu oi merge)
Diatezele verbelor
Vebul conjugat isi schimba forma si in functie de
diateze. In limba romana, exista 3 diateze, si anume:
- activa – este cea in care subiectul propozitiei efectueaza actiunea
- pasiva – se caracterizeaza prin faptul ca subiectul propozitiei este cel asupra caruia se desfasoara actiunea
- reflexiva - actiunea este facuta de subiectul gramatical, dar este si suferita de acesta.
Conjugarea verbului “a fi”
Iata conjugarea verbului “a fi” la toate modurile si timpurile:
1. Modul indicativ – prezent: pers. I eu sunt noi suntem
pers. a II-a tu esti voi sunteti
pers. a III-a el/ea este ei sunt
2. Modul indicativ – trecut Persoana | Perfect compus | Perfect simplu | Mai mult ca perfect | Imperfect |
I sg (eu) | am fost | fusei | fusesem | eram |
a II-a sg (tu) | ai fost | fusesi | fusesesi | erai |
a III-a sg (el/ea) | a fost | fuse | fusese | era |
I pl (noi) | am fost | fuseram | fuseseram | eram |
a II-a pl (voi) | ati fost | fuserati | fuseserati | erati |
a III-a pl (ei/ele) | au fost | fusera | fusesera | erau |
3. Modul indicativ – viitor Persoana | Viitor standard | Viitor anterior | Viitor popular |
I sg (eu) | voi fi | voi fi fost | oi fi |
a II-a sg (tu) | vei fi | vei fi fost | ii fi |
a III-a sg (el/ea) | va fi | va fi fost | o fi |
I pl (noi) | vom fi | vom fi fost | om fi |
a II-a pl (voi) | veti fi | veti fi fost | iti fi |
a III-a pl (ei/ele) | vor fi | vor fi fost | or fi |
4. Verbul " a fi" la modul conjunctiv Persoana | Conjunctiv prezent | Conjunctiv perfect |
I sg (eu) | sa fiu | sa fi fost |
a II-a sg (tu) | sa fii | sa fi fost |
a III-a sg (el/ea) | sa fie | sa fi fost |
I pl (noi) | sa fim | sa fi fost |
a II-a pl (voi) | sa fiti | sa fi fost |
a III-a pl (ei/ele) | sa fie | sa fi fost |
5. Verbul " a fi" la modul conditional-optativ Persoana | Conditional prezent | Conditional perfect |
I sg (eu) | as fi | as fi fost |
a II-a sg (tu) | ai fi | ai fi fost |
a III-a sg (el/ea) | ar fi | ar fi fost |
I pl (noi) | am fi | am fi fost |
a II-a pl (voi) | ati fi | ati fi fost |
a III-a pl (ei/ele) | ar fi | ar fi fost |
6. "A fi" la modul imperativ (are doar pers. a II-a sg si plural) pers. a II-a sg Fii! Fiti! (forma afirmativa)
pers.a II-a pl. Nu fi! Nu fiti! (forma negativa)
7. Modurile nepersonale ale verbului "a fi" Modul | Forma verbului "a fi" |
Gerunziu | fiind |
Participiu | fost |
Supin | "a fi" NU are forma de supin |
Conjugarea verbului “a crea”
Multe persoane intampina probleme la conjugarea verbului “a crea”, de aceea va prezentam mai jos conjugarile la toate modurile si timpurile:
1. Modul indicativ – prezent: pers. I eu creez noi cream
pers. a II-a tu creezi voi creati
pers. a III-a el/ea creeaza ei creeaza
2. Modul indicativ – trecut Persoana | Perfect compus | Perfect simplu | Mai mult ca perfect | Imperfect |
I sg (eu) | am creat | creai | creasem | cream |
a II-a sg (tu) | ai creat | creasi | creasesi | creai |
a III-a sg (el/ea) | a creat | crea | crease | crea |
I pl (noi) | am creat | crearam | creaseram | cream |
a II-a pl (voi) | ati creat | crearati | creaserati | creati |
a III-a pl (ei/ele) | au creat | creara | creasera | creau |
3. Modul indicativ – viitor Persoana | Viitor standard | Viitor anterior | Viitor popular |
I sg (eu) | voi crea | voi fi creat | oi crea |
a II-a sg (tu) | vei crea | vei fi creat | ii crea |
a III-a sg (el/ea) | va crea | va fi creat | o crea |
I pl (noi) | vom crea | vom fi creat | om crea |
a II-a pl (voi) | veti crea | veti fi creat | iti crea |
a III-a pl (ei/ele) | vor crea | vor fi creat | or crea |
4. Verbul "a crea" la modul conjunctiv Persoana | Conjunctiv prezent | Conjunctiv perfect |
I sg (eu) | sa creez | sa fi creat |
a II-a sg (tu) | sa creezi | sa fi creat |
a III-a sg (el/ea) | sa creeze | sa fi creat |
I pl (noi) | sa cream | sa fi creat |
a II-a pl (voi) | sa creati | sa fi creat |
a III-a pl (ei/ele) | sa creeze | sa fi creat |
5. Conjugarea verbului " a crea" la modul conditional-optativ Persoana | Conditional prezent | Conditional perfect |
I sg (eu) | as crea | as fi creat |
a II-a sg (tu) | ai crea | ai fi creat |
a III-a sg (el/ea) | ar crea | ar fi creat |
I pl (noi) | am crea | am fi creat |
a II-a pl (voi) | ati crea | ati fi creat |
a III-a pl (ei/ele) | ar crea | ar fi creat |
6. "A crea" la modul imperativ (are doar pers. A II-a sg si plural) pers. a II-a sg Creeaza! Creati (forma afirmativa)
pers. a II-a pl. Nu crea! Nu creati! (forma negativa)
7. Modurile nepersonale ale verbului "a crea" Modul | Forma verbului |
Gerunziu | creand |
Participiu | creat |
Supin | de creat |
Asadar, cunoasterea conjugarilor verbelor este esentiala pentru invatarea limbii romane si pentru aplicarea corecta a regulilor gramaticale. Aceste conjugari ofera un cadru de referinta pentru a intelege cum se modifica verbele in functie de timp, persoana, numar, mod si diateza.
Sfaturi pentru Nota 10 - Raspunsuri si Explicatii
Cauti cea mai buna metoda de pregatire a copilului dvs. pentru Evaluarea Nationala?
Solutia: noile Culegeri cu exercitii rezolvate!
Sute de exercitii pentru toate nivelurile si permit fixarea impecabila a informatiei la materiile de baza: Limba Romana si Matematica.
Culegerile reprezinta solutia sigura pentru un succes spectaculos al copilului tau. Vei fi mandru, ca parinte, de realizarile si de potentialul lui!