Adverbul este partea de vorbire neflexibila care exprima carac teristicile unei actiuni, ale unei insusiri, ale unei stari sufletesti si ale unor circumstante in care se desfasoara o actiune. De asemenea, adverbul poate determina un verb, un adverb, un adjectiv, o interjectie sau un substantiv care defineste actiuni, stari, insusiri.
Tipuri de adverb 1. Dupa forma, adverbele pot fi:
– neanalizabile/simple: abia, aici, acolo, afara, agale, aidoma, aiurea, apoi, aproape, asa, atat, atunci, azi, ba, cand, cat, doar, foarte, inainte, inca, incoace, incotro, lesne, mai, macar, mereu, nicaieri, nu, oare, prea, sus, tiptil, unde, ieri, acum, maine, abia, incet, repede, tot, bine, rau.
– analizabile:
– compuse: ieri-dimineata, maine-seara, poimaine-seara, azi-noapte, altundeva, nicaieri, odata, intotdeauna, totdeauna, niciodata, uneori, altcumva, altfel, astfel, oarecum, oricum, acasa, deloc, devreme, cateodata, nicicand, nicicum, numaidecat, numai, deasupra, decat, deindata, pretutindeni etc.
– derivate: barbateste, ciobaneste, frateste, omeneste, romaneste, voiniceste, crucis, grapis, pieptis, chioras, lungis, mortis, tupilis, taras, finalmente, totalmente, realmente.
CAPCANA!
Substantivele pentru zilele saptamanii (luni, marti etc.), anotimpuri (vara, toamna etc.), ziua, dimineata, seara, noaptea etc. au forma adverbiala atunci cand au un determinant, spre exemplu un atribut. 2. Dupa inteles, adverbele pot fi:
– adverbe de loc – indica locul unde se petrece o actiune sau exista o stare.
Exemple: acasa, langa, aici, ici, colo, afara, inauntru, imprejur, roata, sus, jos, departe, aproape, pretutindeni, aiurea, inapoi, ina inte
– adverbe de timp – exprima timpul in care se savarseste o actiune sau exista o stare.
Exemple: acum, maine, ieri, indata, astazi, poimaine, aseara, odata, curand, seara, dimineata, alaltaieri, rasalaltaieri, deocamdata, niciodata, totdeauna
– adverbe de mod – arata felul desfasurarii actiunii, al existentei starii sau al posedarii insusirii.
Exemple: mult, putin, prea, repede, bine, rau, greu, astfel, usor, asa, impreuna, aiurea, agale, foarte, furis, corect, calm, frateste, degraba, realmente
– adverbe de cauza sau scop:
Exemple: inadins, dinadins, anume
– adverbe de modalitate – introduc atitudinea vorbitorului fata de cele enuntate
Exemple: posibil, probabil, parca, poate, negresit, regretabil, indubitabil etc.
– adverbe nehotarate – nu precizeaza imprejurarile actiunii si pot sa apara si ca elemente de legatura intre propozitiile din fraza.
Exemple: undeva, candva, cumva, oriunde, oricand, oricum etc.
– adverbele relative – adverbe specializate, care fac legatura intre propozitii, in cadrul frazei: unde, cand, cum, cat, de cand, pana cand, de unde, pana unde, de cat etc.
– adverbe interogative – apar in enunturile interogative, in vorbirea directa: unde, cand, cum, cat?
– semiadverbele/cliticele adverbiale – nu au functie sintactica in propozitie si nu apar singure in enunt, ci in combinatie cu alte parti de vorbire, carora le completeaza sensul: numai, doar, chiar, tot, si, mai, cam, prea, macar, nici, inca, decat, macar etc.
Capcanele gramaticii si literaturii romane – Ghid gimnaziu abordeaza frontal problemele greu de asimilat de catre elevii claselor V-VIII, incepand de la vocabular si gramatica, ajungand pana la ”capcanele” literare. Lucrarea asigura:
- cunoasterea;
- intelegerea;
- exersarea notiunilor de gramatica si Literatura Romana in conformitate cu cerintele noii programe adoptate de Ministerul Educatiei.
DA! Vreau sa descopar capcanele Limbii Romane! >>> Semiadverbele – sunt lipsite de autonomie si exprima valori semantice, cum ar fi:
– aproximarea: cam
– restrictia: numai, doar
– durata: tot
– continuitatea: mai
– incluziunea sau adaosul: si
– insistenta: chiar
– au topica fixa, in cele mai multe cazuri si stau inaintea verbului
– au corp fonetic redus
– se pot intercala in structura formelor verbale compuse: a mai/si/cam dormit; sa tot canti; n-as prea veni
CAPCANE! 1. Exista adverbe care au devenit marci gramaticale, cum ar fi: – adverbul nu, care este un constituent al formei negative a verbului (nu merg) sau neaga alte parti de propozitie
– adverbele care formeaza gradele de comparatie/de intensitate: mai, putin, foarte etc.
2. Exista adverbe care constituie o propozitie intreaga. Exemple: Negresit, va ajunge la timp.
Regretabil, a pierdut trenul.
Sincer, nu-mi vine sa cred!
3. O categorie aparte de adverbe reprezinta marci de organizare textuala, adica ajuta la structurarea textelor de diferite tipuri, fiind numite conectori pragmatici: totusi, dimpotriva, in schimb, de fapt, de altfel, in primul rand, in al doilea rand, pe de o parte, pe de alta parte. Nu au functie sintactica si ordoneaza textele de tip argumentativ.
Sfaturi pentru Nota 10 - Raspunsuri si Explicatii
Cauti cea mai buna metoda de pregatire a copilului dvs. pentru Evaluarea Nationala?
Solutia: noile Culegeri cu exercitii rezolvate!
Sute de exercitii pentru toate nivelurile si permit fixarea impecabila a informatiei la materiile de baza: Limba Romana si Matematica.
Culegerile reprezinta solutia sigura pentru un succes spectaculos al copilului tau. Vei fi mandru, ca parinte, de realizarile si de potentialul lui!